LOADING . . . . .
000-fost-hectare-12.html
Flash Page-Flip Home
Ecosemnal
Promediu 16
13 / 16
Ce punem în farfurie?
Organismele
modificat
e
genetic
(OMG) sunt, aa cum le spune i numele, organisme la care materialul
genetic
(ADN-ul) a fost
modificat
într-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN-ului. Principiul de producere a unui organism
modificat
genetic
const în prelevarea de material
genetic
, modificarea acestuia prin procedee de laborator i introducerea într-un alt organism, în vederea obinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse gene de la aceleai specii, dar i de la specii diferite i transferate de la un organism la altul. Primele alimentele
modificat
e
genetic
au aparut in 1990 i au fost obinute din soia, porumb, semine de bumbac i canola (rapi). În 1994 a fost comercializat primul aliment
modificat
genetic
din lume - o roie (tomat) numit Flavr Savr. Aceasta a fost produs de o companie din Statele Unite ale Americii. Roia Flavr Savr a fost creat s fie mai rezistent, sa nu fie nevoie a fi culeas înainte de a fi complet coapt. Se comercializeaza alimente provenite din trei tipuri de organisme care au fost
modificat
e
genetic
, astfel ca rezistena la atacul insectelor s-a obinut prin încorporarea în plant a unei gene ce induce producerea unei toxine care are caliti de insecticid, rezistenta împotriva infeciilor virale se obine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoac boli ale plantelor, iar tolerana la ierbicide se obine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifest rezisten la unele ierbicide.
Avei grij ce punei în farfurie. Alimentele care conin organisme
modificat
e
genetic
distrug rinichii, ficatul, pancreasul ori aparatul genital. Pot duce la impoten. i problema e c de multe ori nici nu putem ti dac un produs pe care îl cumprm conine sau nu transgenice. Iar deocamdat nu se poate face prea mult, atîta timp cît interesele finanicare au suinere la cel mai înalt nivel al statului. Oficial, în România, porumbul
modificat
genetic
este folosit doar pentru hrnirea animalelor i psrilor. Mîncm ou i carne, bem lapte fr s tim cu ce sunt hrnite animalele i psrile de la care provin. Dup ce Comisia European a aprobat cultivarea porumbului american MON 810, România s-a grbit s dea i ea aviz favorabil. Exist în ar cam trei mii trei sute de hectare de teren cu porumb
modificat
genetic
. Cultivatorii spun c porumbul lor devine furaj. Nu spun c vîntul i albinele pot contamina culturile tradiionale, ecologice, cu polenul
modificat
genetic
. Comisia pentru Securitate Biologic susine c riscul asupra mediului i asupra organismului uman prin cultivarea porumbului MON810 este "neglijabil". Dar Germania, Frana, Ungaria, Polonia, Grecia i Italia au interzis cultivarea de organisme
modificat
e
genetic
. Bulgaria a impus condiii atît de stricte pentru cultivatori încît nici în ara vecin nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810. În fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme
modificat
e
genetic
se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane i Spania cu aproximativ un milion i jumtate de hectare. În România, cultivatorii porumbului
modificat
genetic
fac jocul celui mai mare productor mondial de hibrizi, care a reuit s-i aserveasc politicieni, funcionari, membri ai Academiei i biochimiti.
Cred c cei care exagereaz sunt biotehnologii OMG convini, cât i ONG-itii radicali . Iar dreptatea este pe undeva, pe la mijloc. E bine s fim mai aproape de against decât pro OMG, dar de aici pân la a ne închista în "totul este catastrofal" este o distan mare. Este foarte usor s demonstrezi, chiar i statistic, foarte multe, depinde cum interpretezi. Un om st cu un picior în apa de 3 grade Celsius, iar cu celalalt în apa de 40 grade C. Am putea foarte bine s afirmm c, per ansamblu, individul se simte bine la o temperatura medie de 21,5 grade Celsius. Iar statistica poate face minuni mai ales atunci cand exist finanare privat. Hai s privim global, ca s nu ne poticnim la marunisuri: USA folosete biotehnologii OMG de aproape 20 ani. Europa a preferat s mearg înainte cu tratamentele chimice clasice în toat aceast perioad. Ia spunei-mi la nivel global, vedei vreo diferen de biodiversitate? Eu vd, doar economic vorbind. Cele mai notabile probleme de biodiversitate se datoreaz translocrii i introducerii speciilor dincolo de arealul nativ. Iar USA este o ar care a greit mult din acest punct de vedere. i Atenie!! Americanii au folosit i unele OMG pe care eu le consider catastrofe ale creaiei umane. Diferenele trebuiau s fie enorme în 20 ani. Iat c nu sunt probleme, i azi europenii râvnesc la situaia economic a americanilor. Nu le mai consider pe toate nocive, c le-au testat americanii pe pielea lor (nu tiu dac au facut bine în toate cazurile). Eu zic c dac cei care au introdus i acreditat OMG erau mai riguroi în selecia organismelor, toate erau mult mai bine pentru toat lumea. (zoobiomag2004@ yahoo.com)
iar-dac-natura-14.html
