fost-cop15-dar-8.html
Flash Page-Flip Home
Ecosemnal
Promediu 12
9 / 16
COP 15, success sau eec?!
Dup Copenhaga, exist trei moduri de a privi Summitul special ONU:
succes, un pas crect in direcia bun sau eec total !?
Dup un maraton de negocieri de 31 de ore i cu sesiunea final amânat cu peste 12 ore peste ora stabilit, liderii lumii au ajuns la un
acord . Unul negociat în spatele uilor închise i care nu aduce soluii reale, i semnat de o mic parte din rile participante. Acordul de la Copenhaga nu are îns decât 3 pagini, i a fost aprobat de 26 de ri, dei la summit au participat 193. Documentul fixeaz i crearea unui fond special pentru cele mai vulnerabile ri, care va ajunge pân la 100 de miliarde de dolari pe an pân în 2020. Fr s spun însa de unde vor veni banii sau ce se va face concret pentru a limita emisiile de gaze cu efect de sera. Conferina ONU a "luat not" de Acordul de la Copenhaga, fapt ce îi acord un statut legal suficient pentru a-l face operaional. Organizaiile de afaceri i aprtorii mediului se arat deopotriv dezamagite. Cu toii par s fie îns de acord c nu totul este pierdut. Chiar i liderii politici semnatari au reticene. Preedinia suedez calific drept un adevarat "dezastru" rezultatele summit-ului i reamintete necesitatea de a se ajunge la msurile concrete i constrângtoare, ratificate pe plan internaional pentru a fi combtut înclzirea climei. Ministrul suedez al Mediului considera îns c Europa a adoptat la conferin o atitudine pozitiv i atribuie eecul conferinei atât Statelor Unite, cât i Chinei care au dat dovad de reavoin. Ali lideri occidentali resping criticile rilor în curs de dezvoltare în privina rezultatelor summitului. Pentru preedintele american, Barack Obama, acord ul climatic trasat la Copenhaga este o mare realizare, chiar dac statele participante nu au reuit s convin asupra unor norme obligatorii de reducere a gazelor cu efect de ser. "Pentru prima oar în istorie toate marile economii ale lumii s-au reunit i au decis s-i asume responabilitatea i s combat modificarile climatice. Dupa negocieri foarte dificile, acest acord pune bazele pentru aciunea internaional în urmatorii ani. Acest progres a fost greu de obinut i tim în acelai timp c nu este suficient". O pozitie similar a adoptat i Germania. Cancelarul german, Angela Merkel, a respins criticile dure la adresa rezultatului summitului climatic de la Copenhaga: "Reuniunea din capitala danez a fost un prim pas ctre o nou ordine mondial în materie de protectia mediului". José Manuel Barroso declara c acord ul reprezint un pas înainte, dar nu este nici pe departe pe msura ambiiilor UE. Preedintele Comisiei i-a exprimat dezamgirea fa de acord ul încheiat cu greu, pe ultima sut de metri a Conferinei privind schimbarile climatice de la Copenhaga, declarând c acesta se situeaz ,,mult sub" ateptrile UE. Pactul are mai puin de trei pagini i nu conine elemente pe care UE le consider cruciale, precum obiectivele colective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser. Pe lâng faptul c nu stabilete un termen limit pentru încheierea unui tratat în 2010, acesta nici mcar nu menioneaz necesitatea vreunui acord obligatoriu din punct de vedere juridic. Chiar i cu aceste deficiene, pactul a fost încheiat cu dificultate. Spre finalul summit-ului, negocierile preau pe cale s eueze, rile industrializate i cele în curs de dezvoltare neputând cdea de acord asupra modalitilor de a garanta respectarea angajamentelor de limitare a emisiilor de ctre naiunile care se dezvolta rapid. Pactul a devenit posibil dup dezbaterile de ultim moment dintre SUA i patru din rile cu cel mai rapid ritm de dezvoltare - China, India, Brazilia i Africa de Sud. Prin Preedintele Traian Bsescu, România a fcut act de prezen, susinând necondiionat poziia UE privind finalizarea unui "document politic extrem de constrângtor pentru statele ONU" în privina reducerii emisiilor de dioxid de carbon.
Ultima Or! Adunarea naional popular (parlamentul, n.r.) a Chinei a adoptat o lege care oblig în special societile de distribuie s cumpere toat electricitatea produs de sectorul energiei regenerabile, într-un demers împotriva înclzirii globale, scrie AFP. Legea revizuit va intra în vigoare din aprilie 2010, iar societile care nu vor aplica modificrile aduse vor fi nevoite s plteasc amenzi ce se ridic la dublul pierderilor economice ale productorilor de energie solar, eolian sau hidraulic. La mai puin de zece zile de la reuniunea de la Copenhaga, China ia revizuit aciunile privind energia regenerabil, pentru a proteja prin lege angajamentul Chinei de reducere voluntar e emisiilor de dioxid de carbon, a spus vice-preedintele comisiei de mediu a parlamentului, Ni Yuefeng. De reinut c primul poluator al lumii, China, s-a opus la Copenhaga adoptrii obiectivelor ce reduc emisiile de gaze cu efect de ser. În plin dezvoltare economic s-a angajat totui s îi reduc "amprenta carbonic" (emisiile de poluare ca unitate în PIB) de la 45% la 40% pân în 2020.
alimente-roii-crucii-10.html