delta-legate-fluviului-4.html
Flash Page-Flip Home
Ecosemnal
MniPromediu4
5 / 16
Naturã
Locul unde se plãmãdeºte un nou uscat
Cuaternarul, glaciaþia vurnianã a însemnat for
mare
a Deltei prin douã faze distincte:o fazã continentalã cauzatã de regresiunea marinã când þãrmul era mult retras ºi braþele Dunãrii au lãsat canioane vizibile în actuala platformã continentalã. Apoi faza de golf care a urmat
unei
transgresiuni. Ipoteza limanicã emisã de Grigore Antipa ºi continuatã de V. P. Zencovici, admite prezenþa unui golf, barat de cãtre curenþii marini prin grinduri transversale ºi transformat în liman. Dunãrea a adunat acest spaþiu, în condiþiile
unei
mãri reduse de ~70 cm. Colmatarea continuã a dus la actualul aspect. Prima ºtire istoricã despre Delta Dunãrii ne-a lãsat-o grecul Herodot, care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltã, dupã ce poposise la Histria. Polibiu (cca 200 î.e.n.) descrie un spaþiu cu bancuri de nisip între care se aflau braþe cu apã. Strabon, Pliniu cel Bãtrân ºi Ptolemeu ne-au trimis alte mãrturii asupra zonei ºi locuitoroo ei. Din punct de vedere etnografic, regiunea Deltei Dunãrii se distinge printr-o
mare
diversitate de culturi, care de-a lungul istoriei a dovedit unitate ºi toleranþã. Fiecare fapt de civilizaþie tradiþionalã pe care-l considerãm aparþinând oikumenei dobrogene implicã decodificarea
unei
relaþii biunivoce dintre: "românii autohtoni, asa-ziºii dicieni", moldoveni, mocani ºi pastori transilvãneni ºi diferite populaþii stabilite aici (bulgari, turci ºi tãtari, lipoveni ºi ucraineni, nemþi, italieni). Societatea modernã a preluat aceastã tradiþie a toleranþei, fapt pentru care nu întâmplãtor se vorbeºte de "modelul interetnic dobrogean". De asemenea , o serie de triburi scitice ºi dacice sunt menþionate ca populaþie a þinuturilor nord-dobrogene din secolele VIII-VI î.e.n.. În perimetrele satelor Murighiol, Mahmudia, Bestepe s-au descoperit urme ale unor aºezãri geto-dacice (sec.V-III î.e.n.). Prin secolele VII-V î.e.n. navigatorii greci întemeiazã cetãþi-porturi, dintre care o influenþã mai
mare
asupra teritoriului Deltei Dunãrii au avut-o Histria, important centru comercial pâna prin secolele III-II î.e.n. ºi Orgame (cunoscut ca Argamum în epoca romana), oraºul antic de la Capul Dolojman (com. Jurilovca).
Importanþa istoricã a regiunii Deltei este relevatã atât de aºezarea ei geograficã, propice transportului, comerþului, cât ºi de vestigiile arheologice gãsite. În perioada bizantinã cea mai
mare
parte din Dobrogea (Scythia Minor), inclusiv Delta, face parte din "Thema Paristrion".
Traficul comercial-navigabil intens ºi condiþiile naturale din Deltã au favorizat dezvoltarea unor aºezãri urbane. ªi desigur, turismul, nu numai cel pentru mãmãligã ºi saramurã... Irina Foanþã
www.minipromediu.info
5
enotul-poate-faptul-6.html
