ale-acea-hypermarket-69.html
Flash Page-Flip Home
CMG Romania
Magazinul Progresiv, Iulie 2010
70 / 92
PROFIL
|
proprii
. Mrcile proprii nu existaser pân la acel moment, pe rafturile retailarilor fiind prezente doar mrcile furnizorilor. i, pentru c retailerii doreau s gseasc soluii pentru a optimiza timpul necesar unui produs s ajung din fabricala la consumatorul final, ei au cutat soluii pentru a reduce i preul între cele dou puncte. Am descoperit c, mergând la fabric împreun cu productorul, puteam identifica elemente pentru care costurile puteau fi reduse chiar în interiorul fabricii, conform nevoilor comerciantului i, mai departe, ale cumprtorului. În acest fel, am putut lucra împreun la crearea mrcilor proprii. În acea perioad era
m responsabil de dezvoltarea mrcilor proprii ale Carrefour Frana, pe partea de non-food. De fapt, am creat întreaga strategie de mrci proprii a Carrefour. Asta se întâmpla la sfâritul anilor 90. MP: Mrcile proprii reprezentau o noutate. Cum ai învat s le facei? Ml: Uitându-ne la fezabilitatea produsului i la posibilitile de a-i reduce preul. Analizând costurile de marketing ne-am dat seama c acest cost era pltit, în final, de consumator. Aadar, am început s crem produsul numit atunci ,,produs liber" cu un ambalaj alb, pe care nu scria nimic, i cu un pre incredibil raportat la restul produselor de pe raft. Era cu 30-35% mai mic. De acum, marca proprie începea s fie poziionat în mintea consumatorului drept un produs mai ieftin. Apoi, lucrând foarte
strâns cu productorii, am putut s dezvoltm în continuare mrcile private. Mai este un lucru important de spus. În anii 80 nu existau importuri. Singurele produse din import pe care le puteai obine erau de la distribuitori. Ei erau cei care importau mrfuri din Asia. În anii 85 86 retailerii mari din Frana au început s se duc direct în Asia, la târguri internaionale, s discute cu productori chinezi i indonezieni i s aduc produse direct în hypermarketuri. Din nou, asta a dus la o scdere dramatic, de 20-25% a preurilor, pentru c retailerii au eliminat intermediarii dintre productor i cumprtor. MP: Când a început cu adevrat concurena între reelele de hypermarketuri? Ml: Chiar de la început. În perioada 1965 1970, numrul hypermarketurilor nu era foarte mare. Cred c în 1968 Carrefour avea apte hypermarketuri. Apropo, 25 de ani mai târziu eram managerul unuia dintre ele. Aria de acoperire a unui magazin la acea vreme era de 2 - 3 ore de mers cu maina, deci dou magazine aflate la 4 - 5 ore de mers cu maina se aflau în competiie direct. Eram managerul magazinului din Chartre când s-a organizat a 25-a aniversare a locaiei. Cu acel prilej am vzut un cuplu de 65 - 70 de ani îndreptându-se spre mine, care mi-a spus: ,,tii, noi am fost aici în prima zi de deschidere, acum 25 de ani. Era aniversarea cstoriei noastre i ne-am cumprat main de splat. A fost prima main de splat din sat". I-am întrebat unde locuiesc i mi-au spus numele unei localiti îndeprtate. ,,Este foarte departe", am spus. ,,Da, dar noi am rmas fideli acestui magazin". În 25 de ani, bineîneles c pe traseul ctre acel magazin apruser muli competitori, dar ei continuau s vin acolo. MP: Cum a evoluat cariera Dvs? Ml: Eu am studiat industria hotelier. Familia mea deine un hotel în care am lucrat i eu, dar am decis s m îndrept ctre retail pentru c începuse s se dezvolte foarte rapid. Atunci, dac doreai s-i începi cariera în retail, nu se punea problema s începi din alt parte decât din depozit, de la încrcatul i descrcatul camioanelor. Ceea ce am i fcut. Patru cinci luni mai târziu am devenit manager de categorie în hypermarket, pentru non-food, i aa am început s-mi dezvolt cariera în diferite departamente. Am avut o experien foarte echilibrat între operaional i comercial, ceea ce m-a ajutat enorm, pentru c orice decizie ai lua, trebuie s te gândeti tot timpul la modul în care este afectat cumprtorul. Dac ai o imagine clar asupra canalului de la productor, la raft când eti responsabil de achiziia produselor iei decizii gândindu-te cum va arta produsul pe raft, cum va ajunge produsul în depozit. Le va fi uor angajailor s îl despacheteze? Poi s iei decizii bune în astfel de situaii doar dac tii cum funcioneaz un magazin. Apoi a început dezvoltarea carierei mele pe plan internaional, unde am folosit tot ce învasem pân atunci în Frana. MP: v aducei aminte de proiecte memorabile, care v-au marcat? Ml: În 1995 am plecat în Coreea de Sud s deschid primul hypermarket de acolo. În 1995 Coreea de Sud era la doar câiva ani distan de organizarea Olimpiadei de Var din 1988, care a adus ara în atenia lumii i a marcat deschiderea internaional a acesteia. Mi-a plcut enorm s lucrez acolo, dei am avut parte de un oc cultural, iniial. Fusesem deseori în Asia, înainte de a lucra în Coreea de Sud. În fiecare an mergeam la Shanghai, Hong Kong, Beijing, Jakarta, deci tiam partea aceea de lume i mai fusesem i în Coreea. Dar s lucrez acolo a fost ceva cu totul diferit. Nimeni nu credea, în Coreea, c un hypermarket strin va avea succes. Am creat un hypermarket special, pe trei etaje situate la mijloc între alte ase etaje de parcare, trei deasupra i trei dedesubt. A fost uimitor. S conduci un hypermarket în sine nu este foarte greu: cumperi marf, stabileti preuri, implementezi, vinzi, dar, înainte de toate, trebuie s construieti magazinul, s obii permise i avize, s întreii
Am avut o experien foarte echilibrat între operaional i comercial, ceea ce m-a ajutat enorm, pentru c, orice decizie ai lua, trebuie s te gândeti tot timpul la modul în care este afectat cumprtorul.
MP: Deci puterea distribuitorilor s-a mutat, treptat, ctre retaileri. Ml: Da, iar productorii au avut o perioad grea. La vremea aceea eram buyer într-un mare lan comercial francez i am început s nego-ciez cu productorii s livreze bunurile la magazine. Era prima oar când acetia se întâlneau direct cu un reprezentant al comercianilor. Eu a trebuit s le garantez un contract pe termen lung pentru c se temeau c vor fi penalizai de distribuitori, care reprezentau 30-35% din cifra lor de afaceri. Era un mare risc s nu mai faci afaceri cu distribuitorii. Ce am fcut noi, în acel moment, a fost s lucrm cu distribuitorii ca furnizori de supply chain i s le folosim doar facilitile de depozitare i transport. Trecerea ctre supply chain a durat 5-6 ani.
70 magazinul progresiv |
07:2010
foarte-fost-era-71.html
