LOADING . . . . .
foarte-trebuie-metro-69.html
Flash Page-Flip Home
CMG Romania
Magazinul Progresiv, Ianuarie 2010
70 / 76
TENdINE REGIONALE
|
uNGARIA
Scena retailului ungar în
2009
Într-una dintre cele mai dure perioade din ultimii 20 de ani, sectorul alimentar ungar a fost nevoit s înfrunte o scdere serioas a consumului. În ciuda acestui fapt, majoritatea comercianilor au continuat s inaugureze noi
magazine
i s exercite presiuni suplimentare asupra furnizorilor lor.
D
ac vrem s înelegem tendinele din
2009
în sectorul alimentar, în primul rând trebuie s facem o scurt trecere în revist a evenimentelor din anul care a trecut. Este evident c Ungaria afectat de criza economic i financiar global s-a confruntat în acelai timp i cu problemele nerezolvate din anii anteriori. Toate acestea au condus la demisia, în martie, a guvernului Gyurcsány i instalarea guvernului Bajnai ai crui membri fac parte din Partidul Socialist Ungar - noul guvern având sarcina de a echilibra bugetul de stat i de a îndeplini termenii creditului FMI în scurta perioad rmas pân la alegerile din 2010. La începutul unui nou an, putem spune c Bajnai a reuit s salveze ara de la colapsul financiar i a reuit s recâtige încrederea factorilor de decizie din economia internaional -
dar
toate aceste eforturi au avut efecte serioase
asupra economiei ungare, asupra societii i, nu în ultimul rând, asupra sectorului bunurilor de larg consum.
Expansiunea comercianilor în ciuda recesiunii economice
Cei mai muli juctori internaionali din retailul ungar i-au continuat expansiunea în
2009
în ciuda recesiunii i a scderii consumului. Cele trei reele ungare Coop, CBA i Reál au încercat s in pasul. În ceea ce privete numrul deschiderilor, primele dou reele au dovedit c sunt în msur s menin ritmul. În
2009
, potrivit Nielsen, discounterii i farmaciile au avut cea mai agresiv expansiune. Aldi, prezent în Ungaria de aproape doi ani, are 50 de
magazine
, dintre care zece deschise în
2009
. Lidl a trecut de 100, în timp ce Penny Market, cel mai vechi lan de discount, ajunge la aproape 200 de locaii. Este interesant c CBA a ptruns în zona discounterilor prin inaugurarea primului magazin de acest format în noiembrie
2009
. Spar nu numai c a deschis noi
magazine
,
dar
a transformat întreaga reea a fostului discounter Plus (174 de
magazine
) în supermarketuri. Muli experi sugereaz c s-ar putea s nu fie cea mai potrivit strategie în condiiile actuale,
dar
, cu peste 400 de
magazine
, Spar refuz s dea atenie acestor zvonuri subliniind c
magazine
le ofer reduceri de pre care fac ca o locaie de acest gen s fie o alternativ bun i pentru consumatorii mai sraci. În timp ce Tesco a continuat extinderea reelei de hypermarketuri într-un ritm modest prin deschiderea a circa
zece
magazine
(dispune de o reea de circa 100 de
magazine
) depune eforturi mari pentru extinderea formatului Tesco Express în centrele oraelor. În ciuda faptului c acesta include mai puin de 20 de
magazine
în prezent, estimm o extindere puternic în 2010 i observm, de asemenea, c Tesco, cu noul format de
magazine
mici, a intrat în oraele în care a nu era prezent înainte. Magazine independente pierd treptat cota de pia. Mai departe, trebuie s subliniem faptul c perioada srbtorilor de iarn s-ar putea s fi fost critic i pentru reele mai mari, o nou situaie creia acestea trebuie s-i fac fa.
Productorii sub presiune
Muli furnizori se confrunt cu lipsa lichiditilor în condiiile în care bncile au redus semnificativ împrumuturile. Statul le ofer câteva faciliti financiare,
dar
acestea au efecte reduse întrucât bncile private nu sunt dornice s participe la aceste proiecte. Astfel, am vzut productori ungari importani ajuni la faliment în
2009
i, în câteva cazuri, companiile ar fi putut supravieui, având produse competitive,
dar
problema lichiditilor nu a putut fi rezolvat la timp. Pe lâng acestea, productorii trebuie s înfrunte mrcile private, ajunse la circa 20% din pia i în continu cretere. Mai mult, nici productorii mari nu sunt în postura de a refuza producia mrcilor private. Articolul integral este disponibil pe www.magazinulprogresiv.ro Péter Salgó, Progresiv ungaria
70 supliment progresiv |
01:2010
2009-2006-2007-71.html
